De ce e mai ieftin la banca? De ce e mai scump la IFN? Ce este un IFN? Care este diferenta intre o banca si un IFN?
Da, multa lume pune intrebarea asta: care e diferenta intre creditele bancare si imprumuturile IFN (nebancare)?
Din punctul de vedere al clientului final - cel care imprumuta bani, diferenta institutionala intre o banca si un IFN nu prea exista. Creditarea este reglementata la fel, protectia consumatorului functioneaza la fel, obligatiile generale de informare si de constructie contractuala sunt aceleasi.
Cu alte cuvinte, nu este nicio diferenta majora intre o banca si un IFN din punctul de vedere al activitatii de creditare - de acordare a imprumuturilor. De ce regulile de verificare si de acordare la banci sunt mai dure?
Pentru ca statul, in vederea protejarii intereselor celor care depun si ruleaza bani prin banci, face tot posibilul sa se asigure ca bancile sunt ferite de riscul insolventei sau falimentului. Daca un IFN da faliment insa, acolo se pierd doar banii patronilor, ai actionarilor. Pentru ca aceasta este singura diferenta majora: bancile pot atrage bani (conturi curente, conturi de economii, depozite), in timp ce IFN-urile nu, acestea avand dreptul doar sa acorde credite.
Monday, March 19, 2018
Wednesday, March 7, 2018
Se inchid bancile?
Avem o propunere legislativa prin care se impune limite maxime la dobanzile aplicate creditelor bancare si nebancare. Nu discutam acum despre situatia IFN-urilor, daca va intereseaza subiectul in mod particular, vizitati sectiunea Institutii Financiare nebancare.
Vorbim deci despre banci. La o prima vedere, limitele de 18% DAE pentru creditele pentru nevoi personale nu ar fi atat de sperietoare, cand aproape orice banca se lauda cu dobanzi mai mici de atat. Dar in realitate, majoritatea creditelor bancare de consum - nevoi personale au Dobanda Anuala Efectiva care se invarte in jurul acestui 18%. Aparent insa nici asa nu ar fi o mare problema, dar haideti sa vedem doua situatii specifice:
1. Profitul bancilor. Cum pana de curand, cel putin din afirmatiile autoritatilor, toate bancile din Romania au functionat pe pierdere, inseamna ca orice banca care in loc de 18,5% DAE ar fi obligata sa vanda la 18% DAE nu ar face decat sa se adanceasca in probleme, crescand pierderea. Desigur, suntem oameni seriosi si nu plangem de mila bancilor, dar cu siguranta nu vor dori sa piarda din castigurile reale, deci in continuare vor cauta sa gaseasca moduri de a scoate bani din piatra seaca.
2. Influenta indicilor de referinta. Majoritatea creditelor acordate sunt cu dobanda variabila, reglementata legal ca Indice de Referinta + Marja bancii. Indicele de referinta (ROBOR in cazul nostru) reprezinta costul la care banca se finanteaza de la alte banci, deci in teorie adevaratul castig al bancii este marja care se adauga peste indice. Daca o banca acum are 18% DAE (respectand cerintele posibilei legi de plafonare), format din ROBOR la trei luni de 2.08%, restul fiind marja bancii, ce se intampla daca ROBOR ajunge peste un an la 5%? Banca va trebui sa piarda deja o mare parte din marja sa. Desi, inca o data, nu stam aici sa plangem de mila bancilor, aceasta situatie ar putea in timp sa conduca in mod serios la probleme pentru banci.
Va iesi legea asa cum e? Nu va iesi? Vom vedea, nu se stie nimic. Dar promitem sa va tinem la curent
Vorbim deci despre banci. La o prima vedere, limitele de 18% DAE pentru creditele pentru nevoi personale nu ar fi atat de sperietoare, cand aproape orice banca se lauda cu dobanzi mai mici de atat. Dar in realitate, majoritatea creditelor bancare de consum - nevoi personale au Dobanda Anuala Efectiva care se invarte in jurul acestui 18%. Aparent insa nici asa nu ar fi o mare problema, dar haideti sa vedem doua situatii specifice:
1. Profitul bancilor. Cum pana de curand, cel putin din afirmatiile autoritatilor, toate bancile din Romania au functionat pe pierdere, inseamna ca orice banca care in loc de 18,5% DAE ar fi obligata sa vanda la 18% DAE nu ar face decat sa se adanceasca in probleme, crescand pierderea. Desigur, suntem oameni seriosi si nu plangem de mila bancilor, dar cu siguranta nu vor dori sa piarda din castigurile reale, deci in continuare vor cauta sa gaseasca moduri de a scoate bani din piatra seaca.
2. Influenta indicilor de referinta. Majoritatea creditelor acordate sunt cu dobanda variabila, reglementata legal ca Indice de Referinta + Marja bancii. Indicele de referinta (ROBOR in cazul nostru) reprezinta costul la care banca se finanteaza de la alte banci, deci in teorie adevaratul castig al bancii este marja care se adauga peste indice. Daca o banca acum are 18% DAE (respectand cerintele posibilei legi de plafonare), format din ROBOR la trei luni de 2.08%, restul fiind marja bancii, ce se intampla daca ROBOR ajunge peste un an la 5%? Banca va trebui sa piarda deja o mare parte din marja sa. Desi, inca o data, nu stam aici sa plangem de mila bancilor, aceasta situatie ar putea in timp sa conduca in mod serios la probleme pentru banci.
Va iesi legea asa cum e? Nu va iesi? Vom vedea, nu se stie nimic. Dar promitem sa va tinem la curent
Subscribe to:
Posts (Atom)